Descrierea si caracteristicile soiului de capsuni Roxana, plantare si ingrijire

Căpșuna din selecția italiană Roxana este un soi productiv cu fructe medii, care a prins bine rădăcini în paturile grădinarilor ruși. Potrivit pentru cultivarea industrială. Se caracterizează prin productivitate ridicată și rezistență. Nu este greu să crești Roxana pe un teren personal, este suficient să urmezi practicile agricole și să previi dăunătorii și infecțiile.

Descrierea si caracteristicile soiului Roxana

Soiul a fost cultivat în paturile de grădină rusești de mai bine de douăzeci de ani. Roxana este un tip de căpșuni nereparatoare, cu o perioadă de coacere medie-târzie. Cea mai mare parte a recoltei se formează la începutul toamnei. Soiul este cultivat atât în ​​sere și sere, cât și în teren închis.

Caracteristicile și descrierea soiului:

• Boabele se coc sub forma unui con, al cărui vârf se bifurcă. Din cauza acestei caracteristici, fructele Roxanei sunt adesea comparate cu o „lalea nedeschisă”.
• Fructele sunt lucioase, netede, cu semințe galbene superficiale pronunțate.
• Tufa este viguroasă, compactă și are frunziș mediu.
• Productivitatea este de până la 1,5 kg de fructe de pădure pe tufă pe sezon.
• Transportabilitate excelentă a fructelor coapte.
• Scopul universal al soiului.
• Imunitate de durată.

Soiul tolerează iernile fără adăpost la temperaturi nu mai mici de -20 ⁰C, prin urmare, în centrul Rusiei se recomandă acoperirea plantărilor de căpșuni pentru iarnă folosind material de acoperire.

Avantajele și dezavantajele căpșunilor

Varietatea italiană de căpșuni aromate este iubită de grădinarii ruși pentru forma piquantă a fructelor, productivitatea și transportabilitatea excelentă a fructelor de pădure coapte. Principalele avantaje ale soiului includ:

• Rezistență genetică la mucegaiul praf.
• Gust: gust echilibrat dulce-acrișor, cu o ușoară amărăciune și o aromă pronunțată.
• Maturarea armonioasă a fructelor.
• Transportabilitatea și păstrarea calității fructelor.
• Potrivit pentru cultivarea comercială.
• Participant la banda rulantă de fructe de pădure: când soiurile timpurii încetează să mai dea roade, Roxana îi mulțumește pe grădinari cu prima recoltă.

O caracteristică uimitoare a soiului este capacitatea fructelor coapte de a atârna pe tufe timp de o săptămână, fără a pierde elasticitatea boabelor și a le deteriora gustul.

Soiul nu are practic niciun dezavantaj.Caracteristicile negative includ:

• Cerință pentru udare și aplicare de îngrășăminte minerale.
• Nu tolerează temperaturi peste +35 ⁰CU.
• Rezistență medie la iarnă, necesită un adăpost suplimentar pentru iarnă.

Notă: Principalul dezavantaj al soiului este considerat a fi depozitarea tulpinilor de flori pe sol în timpul coacerii fructelor; boabele devin vulnerabile la boli fungice. Se recomandă acoperirea tufelor cu mulci din rumeguș sau paie sau plantarea plantelor pe agroțesături.

Boabele mari se coc la prima recoltă. În anii următori, boabele devin mai mici și se recomandă replantarea plantărilor.

Datele și regulile de debarcare

Plantarea răsadurilor în solul de căpșuni din soiul italian Roxana se poate face atât primăvara, cât și toamna. Cel mai bun moment pentru a crea un sistem de rădăcină bun este august.

Găurile sunt făcute puțin adânc, 20-25 cm este suficient.Se adaugă un amestec de îngrășăminte organice și nisip. Rădăcinile plantei sunt îndreptate cu grijă și stropite cu pământ, compactând solul deasupra cu palma mâinii. Apoi fiecare tufiș trebuie udat la rădăcină cu apă caldă. Puteți adăuga puțină uree și cenușă de lemn în gaură sau o stropiți deasupra solului, afânându-l ușor.

Alegerea unei locații și a cerințelor de sol

Roxana este potrivită pentru cultivare în interior și în aer liber. Locul de plantare de căpșuni este ales pe un deal. Este permisă o mică umbră. Solul trebuie să fie hrănitor; solurile acide care conțin calcar nu sunt potrivite.

Pregătirea răsadurilor

Pentru plantarea în pământ, este important să selectați materialul corect pentru răsad. Tufișurile trebuie să fie sănătoase:

• Frunzele sunt viu colorate, verde închis.
• Nu există pete pe tulpini sau frunze.
• Sistemul radicular este suficient de format.

Rădăcinile prea lungi sunt tăiate.Cu o zi înainte de plantarea răsadurilor în pământ, udați cu generozitate fiecare ghiveci de plante.

Schema de plantare

Model tradițional de plantare pentru Roxana: 30 cm între tufe, 35 cm între rânduri. Căpșunile italiene formează tufe care nu sunt prea răspândite; plantele pot fi plantate în trei rânduri.

În teren închis, răsadurile de Roxana sunt plantate pe țesături agricole, ceea ce reduce contactul fructelor coapte cu solul și minimizează probabilitatea de putrezire a fructelor.

În plus, fructele rămân întotdeauna curate, ceea ce este deosebit de important pentru transportul lor ulterior în scopuri comerciale.

Cum să ai grijă

Îngrijirea plantărilor de căpșuni din soiul Roxana este tradițională: udarea, afânarea, îndepărtarea buruienilor, aplicarea îngrășămintelor. Este necesar să se acorde atenție procedurii de pregătire a plantelor pentru iarnă; căpșunile au nevoie de adăpost în timpul sezonului rece.

Tunderea

Tăierea de primăvară este un tratament sanitar al straturilor de căpșuni după iarnă. Frunzele vechi sunt îndepărtate de pe plantații împreună cu dăunătorii care au iernat pe ele. Tufișurile primesc mai multă lumină naturală și are loc un fel de ventilație a sistemului radicular. Procesele metabolice din plantă sunt accelerate, iar rata de creștere crește. Folosind o greblă sau o sapă, slăbiți solul și folosiți foarfece de tăiat pentru a tăia frunzele și lăstarii bolnavi și uscati.

Important! Nu tăiați frunzele sănătoase și mugurii tinerilor plantelor.

După procedura de „transformare de primăvară”, boabele sunt udate și hrănite. Ulterior, boabele se vor coace mai repede, ceea ce cu siguranță va mulțumi grădinarilor.

Pulverizare preventivă

Căpșunile trebuie pulverizate înainte de înflorire. Plantele au nevoie de o barieră de protecție în această perioadă; viitoarele fructe sunt depuse, iar planta este cea mai vulnerabilă la boli, deoarece își dedică toată energia setului de ovare.

Remediile populare includ permanganat de potasiu sau o soluție apoasă de verde strălucitor cu iod. Antisepticele naturale naturale sunt preparate bactericide care au fost testate de zeci de ani. La cultivarea căpșunilor la scară industrială se folosesc tratamente chimice.

Pulverizati la temperaturi sub -18 ⁰C și peste +30 ⁰Nerecomandat, frunzele plantelor se pot arde.

Hrănire

Aplicarea îngrășămintelor minerale și organice este o etapă importantă în îngrijirea căpșunilor Roxana. Îngrășămintele pot fi aplicate folosind un sistem de irigare prin picurare, pulverizați manual frunzele sau apă la rădăcină. Primavara, plantele sunt sustinute prin aplicarea de ingrasaminte azotate. Reteta dovedita: 20 g azotat de amoniu la 10 litri de apa. Tufele sunt udate la rădăcină, nu este indicat să-l puneți pe frunze.

Următoarea hrănire este o soluție de apă din excremente de păsări sau mângâiere de vacă infuzate. Este suficient să diluați 1 kg de îngrășământ la 10 litri de apă. În perioada de înflorire și de rod, tufele de boabe sunt hrănite cu o soluție apoasă de cenușă de lemn: 1 pahar de cenușă la 10 litri de apă.

După ultima recoltă, plantele au nevoie de îngrășăminte care conțin potasiu și fosfor. Întotdeauna după aplicarea îngrășămintelor, se recomandă slăbirea solului și stropirea tufelor cu humus.

Udare

Roxana este pretentioasa la udare. Această procedură trebuie efectuată frecvent, dar nu permiteți solului să devină îmbibat cu apă și umidității să stagneze la rădăcinile plantelor. Apa pentru irigare trebuie să fie curată și caldă, temperatura optimă este de +20 ⁰C. Mulciul reține umiditatea în sol, dacă este prezent în paturi, nu este nevoie de udare frecventă.

Hidratarea se face dupa recoltare, dimineata sau seara.Excesul de umiditate în sol duce la putrezirea și îmbolnăvirea fructelor de pădure, iar lipsa de umiditate duce la scăderea randamentului și la scăderea mărimii fructelor. Înainte de udare, grădinarul trebuie să evalueze gradul de umiditate a solului.

Slăbirea

Afânarea regulată va ajuta la îmbunătățirea accesului la oxigen la rădăcini și la activarea proceselor metabolice dintre sol și plante. În rânduri, solul este afânat la o adâncime de 10 cm, la rădăcinile plantelor, direct sub tufiș - până la 3 cm.

Sistemul radicular al căpșunilor este situat aproape de suprafața patului. După slăbire, tufișurile sunt dealuri și stropite cu humus.

Adăpost

Roxana are rezistență medie la iarnă. Soiul poate rezista la înghețuri nu mai mici de -20 ⁰C, se recomandă închiderea căpșuni pentru iarnă folosind huse de folie sau material de acoperire textil. Puteți folosi ramuri de molid și paie. În regiunile cu puțină zăpadă iarna, soiul italian de căpșuni poate îngheța.

Acoperiți boabele după pregătirea preliminară a boabelor pentru iarnă: afânare, îndepărtare a buruienilor și fertilizare.

Controlul bolilor și dăunătorilor

Crescatorii la nivel genetic au protejat soiul de mucegaiul praf. Imunitatea plantei este puternică, dar asta nu înseamnă că căpșunile nu sunt bolnave. Antracnoza sau pata neagră este o boală periculoasă care o afectează adesea pe Roxana. Această boală este fungică și apare în condiții de umiditate ridicată. Prevenirea antracnozei presupune pulverizarea plantelor primăvara cu amestec Bordeaux.

Protecția împotriva bolilor constă în inspecția la timp și regulată a plantelor pentru boli. Bolile identificate în stadiul inițial sunt ușor de tratat și nu afectează în niciun fel productivitatea.

Înmulțirea căpșunilor Roxana

Soiul de căpșuni Roxana se înmulțește prin mustață.Formarea mustaților soiului italian este medie. 2-3 tufișuri fiice sunt îngropate lângă plantă, iar ramurile rămase sunt tăiate. Toamna, plantele tinere puternice sunt transplantate în paturi permanente.

Tufele transplantate au nevoie de adăpost de soare și de udare în primele zile. Hrănirea plantelor tinere se efectuează toamna, în timpul pregătirii răsadurilor pentru iarnă.

Colectarea și păstrarea soiului

Transportabilitatea fructelor Roxana este excelentă. Fructele coapte pot rămâne pe tufe până la o săptămână fără a-și schimba caracteristicile gustative. Boabele nu dau suc și nu își pierd forma.

Fructele colectate sunt depozitate în cutii de fructe, coșuri de răchită într-un loc întunecat și răcoros. Este important să se asigure ventilație în containerele cu culturi recoltate. Fructele Roxana pot fi congelate si conservate intregi. Căpșunile din soiul italian sunt potrivite pentru decorarea deserturilor. După decongelare, reține întregul set de vitamine și nutrienți.

Boabele italiene vor decora paturile de căpșuni. Randamentul ridicat este combinat cu nepretenția soiului. Un grădinar începător poate cultiva Roxana. În serele industriale, boabele pot da roade pe tot parcursul anului. Fructele își păstrează prezentarea mult timp și nu își pierd gustul.